Mai stiti povestea cu celulele stem de folosirea carora erau crestinoizii foarte suparati?

Din fericire pe lumea asta mai sint oameni care nu viseaza la fericirea vesnica ci la singura viata pe care o avem, cea de acum.  O femeie de 30 de ani din Barcelona, 30 ani, mama a doi copii, este prima beneficiara a unui transpant cu un organ crescut in laborator din propriile celule stem colectate, o trahee.

Daca mai credeti ca a crede intr-o zeitate nu poate fi daunator, ca aduce numai lucruri bune si nu sufera nimeni, uite dovada: femeia asta n-ar fi suprevietuit fara medicina moderna, fara exact leacurile impotriva carora religia, si oamenii politici promovati de ea, a facut tot ce a putut sa nu existe.

Ma ingrozesc citi alti oameni au murit, si vor muri inca, pentru ca religia s-a pus impotriva, asa cum face intotdeauna la tot ce e nou daca nu se potriveste intocmai cu ce un individ aburit a putut sa dicteze si alti aburiti sa creada.

Daca incercati sa spuneti ce nu religia e de vina ci oamenii care fac asta in numele ei va aduc aminte ca exact asa s-a spus de arderea cartilor, cruciade, inchizitie, comunism, stanilism, nazism si multe alte chestii de care nu va place sa vorbiti. “Spune-mi cu cine te-nfratesti ca sa-ti spun cine esti” n-a fost inventat degeaba.

Cum stim ce e bine si ce e rau?

Crestinoizii ti-ar spune ce biblia  ne invata ce e bun si ce e rau, ce e corect si ce e gresit, ca singuri nu am sti sa facem deosebirea.

In primul rind ca religia nu indeamna oamenii sa faca bine. Daca crezi ca vei fi iertat orice ai face daca apoi iti pare rau, marturisesti si spui niste rugaciuni asta nu te face sa fi mai bun ci din contra, te face sa crezi ca poti face orice si totul va fi bine. Ba mai mult, poti plati pentru pacatele tale indirect. Acceptind ca dumnezeu e cel mai mare si mai tare poti scapa de pedeapsa si-l poti lasa pe el sa plateasca pentru ele. Totul va fi bine, orice ai fi facut, daca te caiesti. Asta presupune ca te face mai bun?

Iar daca faci un pacat cu 5 secunde inainte sa mori si nu mai apuci sa te caiesti ti-ai pierdut toata viata degeaba, o sa arzi in iad pentru eternitate. De fapt asta e singurul lucru rau ce ti se poate intimpla: sa nu-l mai intilnesti pe dumnezeu dupa moarte.

Cind oamenii sint buni si drepti pentru ca au “credinta” in ceva gata pregatit si servit cu lingurita nu se identifica cu acele reguli. Le urmeaza de nevoie, de frica pedepsei, dar le uita destul de repede daca au ceva de cistigat imediat. Pedeapsa eterna poate sa astepte si, in plus, poti sa te caiesti si sa scapi intre timp.

Daca esti ateist, daca ai inteles ca esti singurul care iti conduce viata, ca nu esti o victima ci un conducator, ca tot ce ti se intimpla in viata este rezultatul actiunilor tale, ca trebuie sa inveti din greseli si sa te bucuri de realizari, ca ele nu sint date de altcineva, n-ai cui sa multumesti si nici pe cine sa dai vina, abia atunci poti sa fi cu adevarat fericit, sa ai o viata plina si fara de regrete.

Este ca si in cazul tinarului care primeste o masina de ziua lui si in prima zi face un accident fata de cel care si-o cumpara din banii lui munciti cu greu, care respecta munca depusa si care o sa aiba mult mai multa grija de ea.

Bine si raul nu e stabilit, si nici n-a fost vreodata, de religie. Confucius, cu cinci secole inainte de aparitia crestinismului, a spus ca etica reciprocitatii este valoarea morala fundamentala. “Ce tie nu-ti place altuia nu-i face” e singurul lucru care ne asigura ce exista dreptate si responsabilitate in societate si a fost si va fi intotdeauna temelia oricarui sistem de legi, incepind cu mult inainte de aparitia oricarei religii si mult dupa.

Un cititor nedumerit ma intreaba daca sint ateu din convingere sau pentru ca nu vreau sa respect poruncile religiei, sa fiu om.

Este evident ca omul traieste intr-un cosmar: banuieste ca n-are dreptate, isi pune intrebari, nu este prea sigur de ce crede. Daca ar fi nu i-ar pasa de ce cred altii.

Am sa raspuns sincer, asa cum mi-a cerut: nu cred si n-am crezut niciodata. Spre deosebire de cei cu creierul spalat din frageda pruncie, sint sigur ca nimeni nu se naste religios (nici crestin, musulman,…) ci alegi, mai mult sau mai putin informat, din “viclenie” ca sa fi acceptat de societate, sa ai anumite avantaje (viata dupa moarte in rai?), sa te poti controla, sa ai un scop in viata sau multe alte “avantaje” de care vrei sa beneficiezi, asa cum alegi sa crezi in Mos Craciun de frica ca n-o sa primesti daruri.

Nu alegi sa fi ateu, asa te nasti, alegi sa fi religios sau aleg altii pentru tine. Si traiesti cu cosmarul asta toata viata, sau mai bine zis iti pierzi viata crezind fantasme in loc sa ti-o traiesti. Eu n-am nevoie de religie ca sa am un scop in viata, sa fiu bun, milostiv, sa iubesc, incerc sa fac bine ca sa nu am nevoie de iertarea nimanui.

El are  ai nevoie de “pastila” sa faca toate astea, pot sa accept, asa cum pot sa-i accept pe care sint orbi, sau nu aud, sau diabetici…

Morala e mult mai veche ca religia si o sa supravietuiasca mult dupa ce religia o sa fie o curiozitate gen “horoscop”.

Cum ziceam, toate se platesc pe lumea asta. Din pacate nu plateste intotdeauna vinovatul, dupa cum arata ultimele cifre privind numarul adolescente minore care au devenit mame anul trecut.

Mai precis peste 10000 de copile intre 11 (!) si 17. Cu totii stim pe cine dam vina: lipsa de informatii. In anul 2008 cind poti sa comunici in jurul globului mai repede decit mergi sa cumperi o piine,  3700 de minore de la oras n-au aflat sau nu le-a pasat suficient de mult ca daca iti incepi viata sexuala ai nevoie de metodele de contraceptie pentru a nu avea surprize.

Evident ca  in scoli nu se fac ore de educatie sexuala, programa e incarcata cu ore de religie nemaipomenit de utile: te rogi inainte si dupa sa nu ramai gravida.

Ce legatura are cu religia? Intrebatii pe milioanele de africani bolnavi infectati cu HIV (care inca mai traiesc) dupa ce popa le-a spus ca de fapt se imbolnavesc de la prezervative.  Pe primele locuri in topul tarilor cu cele mai multe mame minore. Nici nu vreau sa ma gindesc cite au avut intreruperi de sarcina.

Bravo educatiei romanesti, ce-a mai buna din lume si printre primele locuri in Europa (daca-mi aduc bine aminte zicala).

Realitatea e diferita pentru fiecare. E imaginea lumii inconjuratoare in creierul nostru.

Ea nu se formeaza intimplator: toate experientele, mai mult sau mai putin incomplete, din viata noastra lasa o urma si impreuna cu sentimentele noastre creaza o un nor in care traim. Ca sa nu gresim, creierul se foloseste de aceasta experienta ca sa filtreze evenimentele noi ce ne apar in cale comparind tot timpul rezultatul asteptat cu ce se intimpla.

Crestinoizii nu sint asa diferiti, asa ciudati, cum ar parea. Pur si simplu aleg, constient sau nu (poate genetic? ar avea o scuza) ca realitatea reprezinta rezultatul asteptat si nu ce se intimpla de fapt. Aleg sa creada ca lumea e asa cum isi inchipuie ei, cum au fost invatati sa isi inchipuie, si sa ignore orice altceva, pretinzind ca e mai important sa traiesti in norul tau de vise, sa vezi lumea mai “buna”, decit sa te confrunti cu “nimicurile”, stresante cel putin, ale vietii de zi cu zi.

Evident nu sint nici primii si nici ultimii care vor sa uite de necazuri, doar am vazut cu totii pe cite unul care doarme “in sant”. Si la fel ca ei nu numai ca pesista in viciul de a refuza sa accepte lumea asa cum e ci si refuza sa constate ca nici nu e vreo speranta.

Evident nici nu ai nevoie de speranta, de un tel, viata in sine e sensul vietii. Ti-ai iubit familia cu mult inainte ca ultima “adevarata religie” sa fi fost inventata, ai fost cinstit cu vecinii si nu le-ai dat in cap ca si ei sa fie cinstiti cu tine si sa poti dormi linistit.

Sa traiesti intr-o lume de vis e destul de atragator se pare pentru multa lume. Problema e cind incerci sa modelezi lumea reala dupa norul din capul tau: cu totii stim ca daca visezi la ceva nu inseamna si ca s-a intimplat sau se va intimpla in realitate, ba din contra.

Viata e prea scurta sa pierzi vremea visind.

Am crezut si cred ca tot ce faci se plateste.

Dar asemanarea cu crestinoizii (mi-a placut cuvintul asta) se opreste aici.

Nu se plateste pentru ca tu vezi cai verzi pe pereti (sau echivalent) si o sa induri chinuri dupa moarte. De fapt nici crestinoizii nu se ghideaza dupa acest principiu, chestia cu intorsul obrazului e poveste. In realitate razbunarea si pedeapsa pe lumea asta e larg sustinuta de religie, altfel ar sta popa la poarta inchisorii sa-i “ierte” pe pacatori si s-ar lupta, asa cum stiu sa ceara salarii mai mari, sa-i scoate de-acolo.

Ideea in sine ca trebuie sa te resemnezi in fata nedreptatii e profund gresita si daunatoare, nu numai individului ci si societatii. Nedreptatea e nedreptate si nu “pacat”, iar cel care o face trebuie sa se opreasca si sa plateasca acum, iar societatea nu trebuie sa fie ingaduitoarea in speranta ca acesta v-a “plati” dupa moarte. Oare cite vieti a distrus numai astea doua rinduri din biblie?

Oare de ce se mindresc romanii ca sint cretinoizi, ca asa au fost stramosii lor si alde de-astea? S-ar putea sa fie cel mai mare “blestem” al acestui popor.

Cred ca totul se plateste pentru ca faptele omului tradeaza caracterul sau. Daca a facut rau cuiva nu cred ca e nicidecum un caz unic ci o stare de a fi, un principiu de viata. Si cum experienta ne spune ca pestele mare il inghite pe cel mic oricit de mare ar fi acest “mic”. Pe scurt: “orice nas isi are nasul”.

Ce e religia? Multi ar spune ca este credinta, dar se inseala amarnic.

Credinta este ceva ce presupunem ca este adevarat bazat in special pe dovezi. Religia nu e preocupata de ceva asa de superficial ca dovezile, ea se ocupa cu gindurile, sentimentele, temerile si presupunerile oamenilor privind ce e bun, ce e rau si ce se intimpla dupa moarte.

Totul devine “religie” cind oamenii uita ca totul nu e decit speculatie, presupuneri, si incep sa vorbeasca in mod serios despre ele.

Pentru ca cei mai multi oameni nu-s bat capsorul cu chestii asa complicate, s-a inventat religia organizata. Exponent al capitalismului, religia organizata este o organizatie bazata pe profit ce vinde la pachet raspunsul gata formulat. Si ca in orice chestie care aduce bani exista mai multe oferte pe piata, fiecare mai “adevarata” ca alta. Si ca orice fabrica de bani gaseste ca e bine sa aiba si influenta politica (mirosul banilor e puternic din partea aia).

Ca orice milog religia n-are nici o jena sa ia banii tuturor, sub diverse forme, de la politicienii iar acestia se aleg cu “popularitate” printre turmele de mioare. Ca orice societate comerciala, religia organizata e ghidata de profit.

Ipocrizia e deplina, si de o marte si de alta, cind pentru acesti bani sint incalcate legile morale si religioase. Nu degeaba este vorba “sa faci ce zice popa nu ce face”. E evident ca cei mai multi preoti nu cred nimic din ce spun ca pe politicieni nu-i suspecteaza nimeni.

O discutie interesanta pe un forum pe-aici despre “rugaciunile pot aduce ploaie”.

Interesanta prin faptul ca arata ce sucita e mintea credinciosilor si ce “rationamente” pot unii sa construiasca pornind de la premise false, ajutindu-se de evenimente aleatoare si de nebagarea de seama a celorlalti. Curat “vrajitorie” ar zice unii. Ce e ciudat e ca unii pot sa sustina ca rugaciunile chiar aduc ploaie.

N-ar fi rau, dar din pacate rugaciunile nu aduc nimic, si s-a probat asta de nenumarate ori. Dar e foarte simplu de demonstrat contrariul: cind aud ca in Sahara a plouat 365 de zile la rind si a crescut iarba de 2 centimentrii ma declar convins.

Altfel treaba sta cam asa: stai pe marginea drumului si te rogi sa treaca o masina. Din cind in cind trece una, deci rugaciunea are efect? In capul patrat ar unora poate, si-i rog sa continue cu rugaciunile acolo la ei (ar fi prea scump sa fie tratati toti intr-o institutie abilitata).

Testul ar fi cam asa: te rogi ca strada sa fie dreapta in zilele pare si serpuita in zilele impare. Daca se intimpla timp de o saptamina, fara buldozere si alte de-astea, ma declar convins si incep sa ma rog si eu. Pina atunci…

Oamenii au “stiut” pur si simplu ca pamintul e plat. Au “stiut” si ca soarele se invirte in jurul pamintului.

Problema cu cei care doar “stiu”, care au credinta, e ca nu cauta dovezi. Cind ai decis ca pamintul e plat, ca acesta e un adevar, refuzi chiar sa te intrebi daca asa este in realitate si nici macar nu asculti alte puncte de vedere, nu mai ai scapare.

Ce-ar fi daca toata lumea ar fi asa? Ce-ar fi daca toata lumea ar “sti”, n-ar avea vreo dorinta de cunoastere?

Majoritatea sint, din fericire, niste ipocriti. Cind fiul preotului se imbolnaveste acesta nu fuge numai la biserica sa aprinda niste luminari si sa se roage ci merge la doctor sa beneficieze de ultimele cuceriri ale stiintei si ultimele tratamente descoperite de cei carora nu le-a fost de ajuns “e voia domnului”.

De ce oare in loc de spitale nu se construiesc saloane de rugaciune sau in loc de servicii medicale de urgenta biserici deschise non-stop? Daca cel de sus te iubeste o sa opreasca singele, daca nu vrea sa-l opreasca cine esti tu sa te opui “vrerii domnului”?

Instinctul de supravietuire le spune chiar si credinciosilor care este “adevarul” si el nu se gaseste intr-o carte nu indeajuns prafuita ci cautind-ul permanent si punind intrebari despre cum merge lumea in realitate.

Oare nu e pacat sa-ti pierzi viata “stiind” si in acelasi timp sa apelezi permanent la stiinta? Evident credinciosii nu vad ironia.

Credinciosii sint lipsiti de imaginatie. Oamenii de stiinta incearca sa-si imagineze, inductiv sau deductiv, cum functioneaza lumea, imagineaza metode de verificare a teoriilor lor. Un credincios cu putina imaginatie sint convins ca ar ajunge cu timpul sa gindeasca stiintific.

Totusi religia nu e neaparat o consecinta a imaginatiei ci a ignorantei. Fara ignoranta omul n-are nevoie de credinta. Oamenii trebuie sa-si explice logic fenomene inexplicabile. Oamenii, spre deosebire de majoritatea animalelor, inteleg ca exista o legatura cauza si efect intre ce se intimpla in jurul nostru. Cind intilnesc un efect pe care nu si-l pot explica incep sa caute o cauza, iar daca cauza nu e evidenta atunci singura explicatie pe care o gasesc (in ignoranta si lipsa de imaginatie) este supranaturala. Fulgerul a fost cindva tot un fenomen supranatural dar explicatia sa stiintifica a invins pina la urma. N-am inteles nici de unde vin animalele si oamenii pina cind Darwin a formulat o explicatie.

Acelasi lucru se va intimpla pina la urma cu toate: omul v-a gasi o explicatie pentru ce se intimpla in jurul nostru si religia v-a disparea.

Credinta in supranatural e pe jumatate explicabila pina in momentul cind omul gaseste o explicatie naturala. Problema este cu aceea care resping aceste explicatii naturale in favoarea unora supranaturale.